Avinte
1.
Neceruta chemare
nechemata iertare
pentru piatra de sub soare.
Si cerul apasa
si doare.
2.
Indragostiti de Fata Morgana
uitand izvorul
sfidand decorul
beduini ai tristei figuri
isi mulg lacrimile
in oazele clepsidrelor.
Cerul se mai naste o data
albastrindu-se
din rotirea irisului de
Femeie Morgana.
Apoi apare Celestul.
Neruviul ma poarta
peste Styxul de nisip.
3.
O ultima zbatere de aripi
a unui fluture strivit
cu perdeaua de geam
de o pensionara asimptotica
existentei mele
imi da vant pe o plaja lichida
ce inunda de la secunda la secunda
Sahara sufletului meu.
4.
Dar piatra isi recapata
constiinta
si vorbeste.
Ecoul ziselor ei
starneste Simunul
ce inlantuie pe data Neruviul
(beduini secati
sant rascoliti din dune).
5.
Pe o planeta inzapezita
la mii de ani lumina departare
un orb descult paseste.
In urma lui, zapada se topeste.
Orbul canta.
Avintele din versurile cantecelor lui
sant despre Neruviu,
Uistrare si Simun.
6.
Alte clipe,
aripe
ale vietii altor
tresarite contururi
pe linia fugara
ce delimiteaza uistrarea
de vis.
7.
Si maine clipa ma va certa
isi va schimba testamentul
(Last Will)
si va muri fara sa imi lase nimic
nici macar parfumul de marasma suspiciosa...
