O obsesie sănătoasă

 

voiam să te fac frumoasă

erai un ghimpe și doi struguri

prea îngustă și prea lată

mă gândeam obsesiv la tine

în fiecare clipă de conștiență

(un termen relativ, prins cu ghilimele din bere și coniac

pe tâmpla unui rac

66 sus și

99 jos)

căutam semnele schimbării

(curiozitatea celui care face un experiment in silico în incinte deschise

publicului larg sau îngust)

dar nu,

rămâneai la fel de banală

o aluniță zgândărită

cu fiecare gând chinuit fals-compulsiv

nu ai mai avut răbdare

sper să găsești

în viitorul apropiat și depărtat

pe bărbatul sau femeia

care să dezvolte o obsesie sănătoasă pentru tine

fantasma miraculoasă a unei iubiri nemeritate

vei deveni frumoasă și pentru mine?

Ceva străveziu și foșnitor

 

nu mă aștepta

rătăcesc pe coapsa altei zile

spre culcușuri molcome

din poieni albastre

cu gene care știu

să mintă așa cum tu nu știi

am lăsat pe caldarâm

sub preșul de la intrare

două monede

să cumperi ceva străveziu

și foșnitor

dacă vei vrea să minți pe cineva

nu mă aștepta

A.T.I.

 

Nu mai sunați.

Greu vă răspund, respirația

îmi ajunge doar să vă iubesc.

Și timpul asistentei, e cel mai prețios

lucru

în

încă viața mea.

Inima s-a răsucit în corp, doare

și bate înspre patul umed.

Genunchii îmi plâng,

ar dori să se poată îndoi înspre rugăciune.

Simt o umbră

în amintiri.

Dar respir încă.

Nu mai sunați.

 

Risc minim de iubire

tandrețea

iubirea

încărcătura emoțională

diluată inexistentă

zilele astea

nu e nevoie de mască

împotriva lor

în niciun spațiu public 

 

oricât de aglomerat,

și viu,

s-ar preface