Îngropat

minte-mă dragă

cerşetorul de la podurile

canalizării bisericii

aleargă orb după clipa nenorocita aia de clipă

prezisă de orologii mari cu dangăt ce urlă suprem

şi mă ajută în tot ce blestem

rânjet etern

minte-mă dragă

am uitat să îmi iau azi bilet

în autobuzul infect în care nici nu

clar neclar nu

până la urmă nu nu am fost 

nu am plecat ieri 

nici azi

în ce dată suntem

azi sau ieri sau mâine

sunt mitraliat 

în asalt spre infernul de netemut si etern

pierd sânge pe reduta  unui prezent tern

mă tem şi aştept

minte-mă dragă

spulber catedrale şi domuri

călugări se sparg lăţiţi ploşniţe pe mantia unui mântuitor

sadic  anorexic şi bizar

cer negarea din neant

minte-mă dragă

doar tu mai desparţi marginea clipei

de dangăt de clopot de zi  

de miazăzi şi poezii

sunt îngropat sub vreo doi metri de ţărână într-o ladă

minte-mă dragă

End credits

când se rupe si pleacă
lumina şi albastrul din
cerul lumii tale
şi rămânem  fără cuprins şi fără sfârşit
doar un început letargic ce pluteşte ca un nufăr fals
peste ani si vieţi
suspendaţi de real şi atârnând în ce nu ştim
clipele ronţăie prezentul
ca un şoarece în pupile
îl auzi în privire cum ar veni
( prefer wireless, înca nu ştiu şoarecii să roadă aşa ceva)
mâine
azi,
ieri...
un bal mascat
film
actor ..
când e gata end credits
şi rahatul ăla de aparat arată o linie netulburată
şi toţi strâng
mizeria şi butaforia p...lii  mele
rămâi neplătit şi nedumerit
închistat in răşină ca un ţânţar anofelic anorexic
bizar şi curios neprimind răspunsuri
şi nici nu ştii dacă ai pus întrebările potrivite
 nici nu ai pus întrebări de fapt

doar atât
scrie VA URMA

La coasă

La coasă

Cerul urmează
liniştea din pajişti.
Coasa este norul pentru el.
Mişcarea braţului meu este vântul.
Mănânc slană, brânză, ceapă si o roşie cam moale.
Beu si o ţuică.
Cerul mă rabdă , da' până la urmă
mă biciuie cu ploaie.
Nu îi bai,
şi eu azi dimineaţă am dat cu rouă în el.

Despre tine

Sute de pasari cu
Sute de aripi
cusute de cer.

Sute de plute
Descusute din munte.
Sute de insulte
Sute de inculte
Deocheate si oculte
Sute de oi
ce urca in munte
Sute de vodci baute in baruri
Sute de ani traite
Sute de ani pierdute
Sute din bani
Sute de pareri de rau
Sute de vise
Sute de reprosuri
Sute clipe renegate.

Sute de femei cusute in casnicii
Sute  amanti in broderii.
Sute de slute nesiluite
(ingaima vrute si nevrute.)
Sute ascunse in gem
promoroaca si stafii.

Sute netraite din
joi si pana vineri
Sute aruncate
uitate pe portativul
melodiei ce strabate sute
distante pana la
Tine

Dinţi

Era vremea când aveam trei ochi
şi o mână nălucită dinspre creştet
mă apăra de vedeniile dure ,
o piatră, un pom, o coapsă.
Unele cifre se adunau-
oricum şoapte zecimale
bulbuceau in lichidul preamniotic.
Învăţam despre rai si iad
ştiam ca trecut în viitor de prezent.
Şi cele şase dimensiuni
între iadul cu trei
si raiul în nouă
dimensiuni sau ceruri.
Ştiam că scara  nu se opreşte,
doar că nu poţi percepe mai mult de atât-
stau la fereastră şi îmi atrag îngerii cu gânduri smicurate pe pervaz.

Era vremea când aveam atâţia ochi câţi avea nevoie
spaţiului timid să fie văzut
mâini câte aveam nevoie să mă apere de nălucirile
altor dimineţi ridicate cu ceaţa din

dinţi câţi aveam nevoie să muşte .

Erotica toamna

Erotica toamna.

Cand sufletul mi-e cenusa
si privirea lava
inspre unduirile albe .

Mersul firii, naluca pe aleile visului.
Si toamna se revarsa in frunze-
nostalgica destramare  a pomilor.
Sfasiere surda a cerului in ploi.
Ma strecor printre franjurii realitatii.
Desenez cu limba poeme pe asfaltul umed.
Cu penelul soptesc picaturile ce iti cad pe fata.
Ma bucur ca ti-ai uitat umbrela.
Unduirile albe ale trupului tau
Imi leagana mana in ruliu usor.
Preludiu, must in amfore
incarcate pe galere feniciene
leganate de ruliul unei antice mari.

Toamna asta sufletul mi-e cenusa
si privirea lava.
Pana marea nu va ingheta
galerele se vor intoarce.
Vom bea cel mai bun vin.

Şapte şoapte sparte

ciuperca creşte trage urechile realităţii
din cuşma gândirii mele
sorb un ceai adulmecat
de tigrii mei care mă veghează să nu mor mai repede de ora 7
totul după aceasta e aleatoriu
maimuţe la trapez
versuri scrise de guiterez
oof ăsta e ceva fotbalist
mă gândeam la poetul guarnieri
gâdilă coastele iubirii stoarse
cu arcuş friabil
pe genele epilate epave sub lacrimi
smulse de treziri abrupte


sunt singurul care bea la ora 7
între opt şi şase
sunt doar trei terase

ceilalţi cafea cu lapte
eu vodca o asemui cu un dig şi un strat de ceaţă
împotriva unui cântec mort în astă dimineaţă
tigrii mei aleargă la curse
joc pe ei cu beduini cămile şi nurse
şoapte intre
opt şi şase
circ pierdut


pe strada asta sunt trei terase
şi sunt singurul care bea
între opt şi şase
dimineaţa
alunec nerod
pe şindrile

trei terase, lângă ceva case
terasele cu bere înspre vară
şi soarele nu răsare până la şase

sunt trei terase
si sunt singurul care bea
între opt si şase

soarele face perciuni sub umbrele
a mai ramas jumătate din bere

fata îmi zâmbeşte se unduieşte
îi plătesc cam şase..
da-i las opt

merg spre casa nedormit şi netreaz
parcă aş mai băga o vodcă az
descui o lume cu răsăritul
netrebnic slugarnic
dar voios
bifez sub miazăzi
punctaj?
între opt si şase..
şapte..

şoapte sparte?
guarnieri plăteşte az

Lupi?

Lupi?

Haita ce ma apasa

Ma înabuse, ma musca.

Zapada îmi trece prin coaste.

Respir o zapada ce ninge pe vreascurile

Unui inuit ce aprinde focul.

Eu chinuit

Simt coltii rupând petece abdominale.

Ce cura de slabire ai vrea mai tare ca asta?

Ma întreb râzând sub haita

Ce ma devora.

Lupii rup si îngurgiteaza lasându-mi

Din carcasa liber, sufletul

În aburi , nevinovat.

Focul aprins si lupi din necuprins

Povesti pentru luni de iarna flamânde.

Doar sângele meu sigiliu si chezas

Pe zapada ninsa spre cer.

Frunza arsa

Frunza arsa

Mergi usor dulce doamna
Pasul tau, atat inseamna
Noaptea soaptelor tainei
Umbra din textura hainei

Dormi usor, domnisoara mea neant
Subt horologiu pedant
Voi fi mereu langa tine
Tic sau tac , cum e mai bine.

Sopteste gingasa femeie
Imi esti dumnezeie
Sau asa fara temeie


Si cern discret la margini de unda
tot ce nu trece ma inunda
dincolo de secunda


Apar zorile la marginea tainei
Paznici adormiti nu suna
nu aprind focuri pe dealuri
Doar ploaia ce incepe
lasa focurile orfane prin miristi

Mergi usor dulce doamna
sub pasul tau focul inseamna.
Si sunt frunza arsa pe talpa ta.