te-am iertat
cum n-a mai fost iertată
o femeie
niciodată
cum nici
însuşi Dumnezeu nu iartă
el te-a
izgonit
şi eu te-am
primit
mă duc spre o
lună nouă
mă strig din
spatele acelor ochi şi
mă întorc
pieziş
torn un pahar
din această noapte
bea-l tu îţi strig
şi norii se încovrigă
se chircesc de
durere
bea-l tu spun
şi ţi-l duc la buzele conturate în păcat
mă mângâi când
tâmpla ta se odihneşte
la umbra
dorului de tine din mine
te-am
dezbrăcat de sângele rău şi oasele negre
numai aşa am
putut face dragoste
pentru prima
dată
de la
începutul acestei lumi nou-născute
am aflat multe
lucruri unul despre altul
am aflat că nu
ştiam mai nimic unul despre altul
şi-acel puţin
ştiut
l-am uitat
şi unul şi altul
te-am iertat
cum n-a mai fost iertată
o femeie vreodată
dar eu nu iert
decât
o dată
sper să mă
ierţi
este singurul
meu păcat
