O scară cumplită

 Devin o scară cumplită

Carnea mea se rostuie

Clocotește în unghiuri și unghiile

Mi se agață de aer

Cineva urcă pe febra mea

Cineva ajunge să vorbească cuvintele mele

Lupta mea s-a încheiat

Capitulez în fiecare club de noapte

O bombă de cartier îmi explodează în ficat

Și o târfă îmi golește sângele urât

Scara nu e pentru urcat

Treptele dispar pe măsură ce 

Cineva

Mă coboară atent temeinic 

Savurând apăsarea pe oasele-mi debile

Trosnetul lor

Și nu știu cât va mai dura

09.11.2025

Sizigiu

 

Sizigiu

când îți trec gânduri de flux

maree sau simplu val

și tu nu ești mare sau ocean

scuturi pești și sirene

calmari, scoici, epave și narvali

dar tu nu ai copaci de mare 

în grădină

doar un bonsai patetic mieunând în geam

ai și o picătură de apă acolo

e drept

rămasă din norul greu trecut și stors pe îndelete

de vânturi

de alte gânduri

Tu nu ai nici grădină

Doar o lună a ta 

Nouă

Plină 

Senină

12.10.2025

Țipăt, colet și curcubeu

ploua în interiorul unui clopot

clopot al unei biserici

biserică ce apăruse ca țipătul lui Munch printre copaci

retina-mi asurzise pentru câteva clipe

am intrat să strig să urlu la rându-mi în ea

nu să mă rog

clopotarul ud mă primi

,,nu e părintele acasă

dar ai venit pentru că ți-e frică de moarte, nu?

gândește-te la moarte ca la un colet

îndelung așteptat

înlocuiește frica

cu nerăbdare și curiozitate

nu vei mai veni să țipi în biserici

în care plouă în clopote...

iartă-mă de timpul tău

sună curierul

și clopotarii primesc colete"

mai spuse zâmbind

se înserase 

biserica rămase în urmă 

profilată pe cer

ca un curcubeu ce nu dispare noaptea

31.08.2025

Casa cu o sută una camere

 El murea undeva într-o cameră

Din casa cu o sută una camere

Ea era prinsă într-o pânză de păianjen 

Întinsă între miile de trandafiri

Care așteptau ploaia artificială

Din păsările mecanice ce își luau zborul

Sub cupola de mătase și cioburi

El o auzea pe ea zvâcnindu-i în tâmplă 

Ca un ciocan pneumatic

Nu se mai întâlniseră de câteva zile și nopți

O știa prinsă în pânza lui

De păianjenul care fusese toată viața

De data asta nu putea să mai ajungă 

Să o liniștească devorator

Era ocupat să moară în colțul

Uneia din cele o sută una camere

O cameră unde nu mai intrase vreodată 

Ea simți cum pânza se slăbi 

Dar nu mai avu putere decât pentru

Un prim și ultim zâmbet real

Muri devorată de trandafirii

Dintr-una din zecile ei de grădini

O grădină unde nu mai călcase vreodată

În ochii ei rămași deschiși

Se roteau păsări 

Din care începu o ploaie

Care udă pământul

O iar dimineață

 

Deschid ziua

Cu parola Tatăl nostru

Carele ești în ceruri

Accesez

Loading

Cafea

Deplasare

Zgomot

Mult zgomot

Întoarcere

Oboseala

Cafea

Cearcăne

Scormonirea în absență

Și o depărtare alungată

Îmi sunt liniște și reazem

Deschid noaptea

Cu o parolă -

Nu are lungimea și 

Caracterele potrivite

Rămâne un simplu și

Singur vis

Până la o 

iar dimineață

02.02.2025

Teama

 Teama

Știu când văd ultima oară pe cineva

Un tremur al imaginii lui

Sau a ei

O bătaie comună a inimilor

Un freamăt, o șoaptă a clipei

Ce ne ține legați

Și durerea

bineînțeles, durerea...

Dar încerc să surâd

Nu știu când voi fi văzut ultima oară

De tine

Și mi-e teamă de fiecare dată

Când îmi surâzi

19.01.2025