Voi muri in tramvai ca orisice cetatean fara bilet
neputand sa cobor la nustiuce statie
neamintindumi rostul acestei calatorii.
Ma voi invartii intrun montagnrus perpetuu.
Calatori, vatmani se vor schimba.
Controlorii vor abandona sa incerce
sa imi dea amenzi, sa ma dea jos la prima, orisice statie,
si isi vor continua viata devenind
controlori de trafic la aeropoarte;
in timp ce eu cu fruntea lipita de geamul prieten
voi continua somnul lent si calatoria naiva
printre (ghilimele) nemaipomenite intamplari si
ciudate potriviri (inchidem ghilimele)
de fapt ceea ce mi se serveste la bord-
va rugam puneti centura decolam,
de genul asta ceva...
Si eu inca ma plimb intro cabrioleta
fara parbriz.
Un cal si un vizitiu
surazand in galop si bice
(dand totul pentru turistul ce am inceput sa devin in viata mea)
Eu caut doar un tramvai cu un geam rece
de care sa imi odihnesc fruntea.
