Ghiocei

Cade răsăritul din cer,

aleargă lumina  felină pe omăt.

De sub el, stoarse de vinul

băut de ochiul însetaţilor,

vreascuri şi frunze învălmăşite

trimit răvaşe albe. 

habar

râdem pentru mâine

sub libere tristeţile de azi

căutăm idealuri peste

o simplă cumpănă

murim pea ieftin

şi ciudat

ne permitem hohote macabre

alături de suflete ce dor

râdem pentru mâine

o uitare nestăvilită

scrijelită pe retina nesăţioasă

ce nu are liber arbitru
am aşteptat copii fiind în orfelinate fără uşi
cu aripi de lilieci mascându-i ferestrele

doar un ecou

mă voi întoarce oarecum

surd şi totuşi nedezlipit de fapt de un timpan

de parcă undeva copacii şi coapsele tale

 ar face un jurământ de nealiniere

doar dorul mă mai vizitează zilele acestea

un ecou surd din cuvinte nespuse

un ecou din secunde lungi
grele
nerostite

doar un ecou