eu îi trimit ca şoimi
şi i-aştept pe mănuşa înzăuată
ei ratează
se strivesc
de pământul negru
mor îngerii in picaj
asteroizi se anunţă deseară
probabil că nu o sa îi pot vâna
dacă toţi îngerii mei se izbesc
de lut
îmi culc faţa peste dealuri
sorb cu fiecare respirare
stoluri de păsări, vise şi finaluri
noapte se face
din cerneluri
de scris portaluri
ultimul înger
îmi depune ofrandă
pe mănuşa înzăuată
un iris din
cleştarul unei lumi
iscoditoare.
piatra mea de logodnă
cu Celestul si Neruviul
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu