Războiul

interviuri pe străzi

în căruciorul cu rotile

întrebări privind jertfa, damnarea și căldura

ochi scormonind în ochi

măști, ucideri de fetus, om și clădiri

micul reporter de război

fata cu baloane umplute cu aerul cald

strâns din suflul bombelor

baloane legate de mânerele căruciorului

(acolo ar fi trebuit să fie agățate două suflete)

se înălță spre cer

după alte răspunsuri

pământul rămase jos privind-o

fumega știrb

uitase să  întrebe de la ce post de televiziune

era fetița de nouă ani din 

căruciorul cu rotile

Ecou al meu

 Ecou al meu

întotdeauna mai există

o părere, o umbră, o îndoială.

Vara asta ce se întinde pe rănile șarpelui.

Nălucă aburind oglinzi -

palate ale neadormiților regi

răsunând în închipuiri și peregrinări

de aripă, frică și condei.

Vom mai trăi, vom respira încă o toamnă.

Pasărea va mai bate cu

ciocul în gonguri de mătase.

Dar, cândva, voi trece  singur 

din această iubire albă,

cu linii zvelte și capitole nescrise,

într-o improbabilă iarnă, 

cu ninsori consemnate la cer.

Tu, un răstimp, rămâi.

Vei fi 

ecoul meu.

31.07.2022

O obsesie sănătoasă

 

voiam să te fac frumoasă

erai un ghimpe și doi struguri

prea îngustă și prea lată

mă gândeam obsesiv la tine

în fiecare clipă de conștiență

(un termen relativ, prins cu ghilimele din bere și coniac

pe tâmpla unui rac

66 sus și

99 jos)

căutam semnele schimbării

(curiozitatea celui care face un experiment in silico în incinte deschise

publicului larg sau îngust)

dar nu,

rămâneai la fel de banală

o aluniță zgândărită

cu fiecare gând chinuit fals-compulsiv

nu ai mai avut răbdare

sper să găsești

în viitorul apropiat și depărtat

pe bărbatul sau femeia

care să dezvolte o obsesie sănătoasă pentru tine

fantasma miraculoasă a unei iubiri nemeritate

vei deveni frumoasă și pentru mine?