Întretăieri

 Între tăieri

Se rostuiesc aproape complice tăceri

Un murmur neîncetat

Lâncezind și blestemând meșteșuguit -

Nu ai de ce să ieși din casă

(Nici din amintirea ta nu vreau)

Între tăieri 

Și obsesia alimentată conștient

Se înfiripă un ritual

De vină și durere

Adică jumătate din ingredientele unei

Fericiri neîmpărtășite -

O sinucidere reușită pe o linie moartă

Cu rugi și buruieni în vrășmășie

Între tăieri

Puse pe repeat sau în stand by

Nu există negocieri sau percepții clare

Auzi doar un murmur gelos

Fioros

Al sângelui care se înghesuie înapoi 

înspre

venele tale

Dezlănțuire

 

o negură va veni
ca un monstru frumos te va
lăsa fără văz și alte proaste obiceiuri
(scris, ciudă și surâs)
vei avea doar niște mâini pentru plâns
luate de la un copil lins de ultima mamă a nașterii sale

apoi
din acea negură frumoasă îngrozitoare
intră Făpturi care te locuiesc
ca pe un depozit de cretă
luând prânzul și trasând curcubeiele albe
cerul tălpilor pantofilor tăi nu a fost nicicând mai venerat de furnici

și nu știi când se va sfârși
pentru că nu se sfârșește niciodată
mâinile vârâte în pământ, gâtlejuri și fibre
vor da scoarță, frunză și rod
poate chiar o lumină sub unghie

dar nu va fi destul

Rămășag

îmi închiriez brațele timide 

o îmbrățișare în ninsoare

albe și albe și albe

pietre în salbe

povestim uneori de sărut

de buze peste buze și atât

(lovim cu zâmbetul și ne zdrelim în respirații)

îngeri apar în oglinzi și mortare

și mă întrebi de ce oare

plouă cu orbi în visul meu 

oare cine sunt ei și cine sunt eu

(magnolie de stânga pe casa scării cum urci)

așteptăm un semn sau acel ceva

de poveste și rămășag 

pentru orele de mâine

(pașii tăi urme în lutul corpului meu)

2012-2024