Radio Vocea Sufletului

sâmbătă, 16 iulie 2016

Un cm

îmi simt tâmplele în palmele unei  minciuni
sau iluzii născocite de vremea aceasta
spaţiul  care este viaţa mea
pieptul mi-e pernă pentru o carte
ea e pasăre  şi îşi dăruieşte zborul unor ochi
fără pupile
alunecă înapoi până în  lemnul copacului
până în sufletul din care a ieşit
până ce ne trezim  
oasele mi-au părăsit aseară  trupul
s-au furişat prin talpă unul câte unul
le momesc cu promisiunea unei cafele
şi mă ridic
mai departe cu o dimineaţă
cu un centimetru în timpul meu

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu