Salvaţi parlamentarii

era o simplă îngropăciune

niciun tren nu îşi plana umbra

sau vrun popă beat să scape crucea?

avionului pilotat cu levierul în locul manşei?

era o zi senină în Carpaţi

mamele mergeau la cerşit

taţii la produs

sau invers drac să îi ia că ăştia

se schimbă numa numărul copiilor rămâne acelaşi

constant cu pi pi...da nu vă spun eu

era o simplă îngropăciune derulată

pe ceva ani de o vreme ce vine încoace

fără întârziere

ca trenul fără umbră şi traverse

numa schelete şiri ale spinării

iliace ca ace macaze

şi generoase peroane din falange

în timp ce

un avion bombardează încet

o rupere de nori

o rupere de ...

Cabron

mă uit în oglinda din spatele rotulei

(părul pică bine cabron

mersul ţi-e pieziş spre falnic o scândură dintr-un eşafod

mai atârnă la capătul unui fals breton)

port luna ca pe un sac de dormit

nu poţi fura paraşute fără să îţi tai venele

voi rămâne spânzurat de ele într-o femeie în care am căzut

zilele vor trece ca nişte păsări care se răhăţesc

nu voi mai face aceeaşi greşeală

lucrurile se vor limpezi

voi coborâ graţios şi umflat ca un aerostat

într-un cătun locuit de o stafie bântuită de copiii în viaţă

nu voi mai face aceeaşi greşeală

mă voi spânzura de vene de altă femeie

care se va pieptăna în oglinda mea

din spatele rotulei

în timp ce filmul vieţii se derulează

înainte şi înapoi

înainte şi înapoi

cabron

Aluniţa

eşti ca o insultă pe pielea lui dumnezeu

veneai de pe o insulă dintr-o mediterana coclită şoldurile

miroseau a portocale pitecantropice de la kilometri de radar

(vinul răcit umple gâtlejuri moarte

florile dau un miros cu un pardon de rigoare

nu vreau să vă stric seara de chiolhanuri şi orgii)

vindeai deziluzie la orice muşchi al feţei supte prin fermoare

spui că ai copii rumegi ceva dintre ei prin dinţi

buzele triste căutând pământul

te cred că urlai în căşti will always love you

când erai adolescentă

dar eu doar trec alimentez

şi sunt mahmur

şi trec şi îmi închipui

cam ce aluniţă ai fi