celebrează-mă ca undă
în târzia secundă
îmi coboară timpul
rourat de-a valma pe scrânciobul ideilor-
nestemate înflorate adormite bete
se trezesc în dimineţi aliniate
streşini pe care curge ploaia
dinspre miazăieri
uit perdeaua trasă la caleaşca
ce mă hurducăie peste un ocean încremenit
în nostalgii eratice
susură preaplinul privirii
căutând găvane oarbe
apar tulpini, margini şi îngrijorări
descătuşări într-un neant de zbor
inutil pentru speranţă-
ciornă scrijelită pe condurul
unei zeităţi apatice
cobor nesfârşit şi mai de demult
liniştea îmi inundă urmele
unda paşilor mei se stinge la malul tău
tot avinte....he he
RăspundețiȘtergere