norii dezlânaţi se scurg prin pâlnii
spre cremenea limbilor de
clopot care bat în interiorul pietrei
funii de iarbă înconjoară sunetul
urechea mea e agăţată de glezna ta
un joc balans
respir aerul unda tălpii tale
sfărâmând cristale de melancolie
ascult dangătul fericirii cum urcă spre inima-ţi
gene întoarse de un vânt
- amintire în privire-
se mai pierd uneori
adolescenţii râd nepăsători cu
bătăi de inimi ****parolă pentru restart
aud bătăi de flutur
un iris cu pleoape
de cremene
el e clopotul
şi vieţuieşte în piatră
în care bate cu aripile pleoapele lui
un zbor un dangăt
o privire aruncate în vânt
sub ele dimineţile noastre cu
sandwich-uri decor şi o cană de cafea de fiecare
fericirea mă găseşte de cele mai multe ori
regrupat în living cu un pahar de pelin
întrebând pietrele de mă mai aşteaptă puţin
până ce clopotul, dangătul lor
se stinge sub pas de adolescenţi nepăsători
omizi care se plimbă printre flori
căutând modele de aripi
urechea ascultă la glezna ta o respirare un cântec
viaţa cum urcă spre inima ta
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu