Radio Vocea Sufletului

marți, 14 ianuarie 2014

În viteză

îmi strig o umbră să nu rupă tăcerea să tacă sub capota sufletului meu
iar de vânt să nu se apropie nici cu voie nici fără de voie
sfătui  distanţa să scurgă bine gândurile omului mut care gândeşte în gesturi
să circule mai liber ca dolarul în las vegas
străbatem cuvintele dintre mine şi tine iar
sub şeile cailor putere
purtăm iubirea feliată de tigrii sfâşiaţi de foame
moartea vine la picnicul călare spărgând orizontul în lumini şi claxoane

curg torente pe umbrelele zburlite ameninţător la peştii care privesc din cerul lacustru
girofare împrăştie aurore pe statui cu gâtlejuri şi oasele expuse din piatra fragilă
frigul transformă ploaia într-o spumă roşie pe care cu un ultim gest
ţi-o sărut de pe buze.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu