2.
stau şi mă întreb
din ce ţară vin şi pleacă iubitele
lungile languroasele şi eterice precum copacii
care m-au îmblânzit şi m-au făcut animalul lor de
companie
vagoanele vânt se rostuiesc în gara
unde le întâlnesc coborând
şi multe îmi cer un foc fumează în timp ce le car valiza
cu coada ochiului întunecat mă privesc
şi bagajul îmi pare mai uşor
la primul motel facem dragoste
o năvălnicie şi o răbufnire între noi
goi
doar o voaletă peste chipul ei atâta îi cer să poarte
dimineaţa şi cearceaful rămân fără cută
precum un sân de fecioară sub ie
nici o urmă sau geamăt din noaptea trecută
1.
te-am sărutat ca primă trecătoare
ieşind din crâşma
unde îşi beau sîngele damnaţii
de-a valma în fumul şi tristeţea scorojită a pereţilor pulsatorii
duceai o valiză şi purtai o voaletă poate era prea seară
afară sau în mine
oricum nu m-a încurcat prea tare la sărutul apăsat
miroseai a puritate a femeie şi ceva parfum
simţeam o plăcere diabolică să îţi strecor damful de
rachiu ordinar printre buze
dar mi-ai răspuns la sărut şi te-ai desprins
urându-mi noapte bună iubitule şi deşi nu vorbeai pe
limba mea
te-am înţeles
3.
copacii mă cheamă şi îmi aruncă o frunză înainte de
toamnă
le-o aduc înapoi la rădăcina umbrei
stărui cu ochii după trenuri şi păsări
nu ştiu din ce ţară vin iubitele
şi nu ştiu unde pleacă
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu