Cu arcul

mi-e susurul şi inima şi gândul tău aproape

lovesc cu o vreme şi-o clipă şi-un timp în ferestre

umbre iţesc curioase poteci şi sentimente prin

vena cavă care mă leagă de viaţa asta

sunt un spânzurat de inimă prin vene

de plămâni prin aer

de suflet prin cer

de tine prin acest sentiment  de stare neurotică

prelins pe paharele zeilor nevralgici

mi-e susur şi sistolă ecou între arterele volatile

amploare fecundă din ultimă pastilă de cianură efervescentă

sub limba policandrelor albastre

dragostea mă împinge spre săgeata

slobozită din toate venele tale