Twisted

nu te-am ajuns nici azi noapte

oraşul în care te aşteptam s-a răsucit violent

şi nu te-am mai zărit

din taxiuri se scurgeau pasageri

la radio cânta ora unu noaptea

o clipă mi s-a părut că urci pe scara unui

bloc întors pe dos locatarii erau spre stradă

unii dormeau alţii nu făceau nimic

spre deosebire de cei care făceau dragoste

am căutat ieşirea blocului ca să intru

dar blocul s-a rotit gemând

nu am nevoie decât de un copac

ca să-mi fie toamnă

mi-am spus în timp ce frunzele lumii

îmi păreau tot mai puţine

nu am fumat niciodată dar am cerut o ţigară

unei femei care plutea din întâmplarea unei alte vieţi

aproape de viaţa mea

am tras primul fum şi te-am privit pentru o clipă

în ochii închişi sub care o lume întreagă fremăta

somnul se scurgea din tine în rigolele străzii

necuvântătoare pe care o întrebam cu paşi puţini

de tine

de amândoi

nu te-am ajuns nici în noaptea trecută

purtai o rochie de ceaţă ca pe-o unică ploaie

într-o vară de secetă