1,
simt
un suflet străin în palmă
lumina
cum încearcă să adoarmă
e
liniştită umbra şi călie tăcerea
florile
urmăresc norii nedefiniţi de trotuare
algoritmuri
sumare
e
valea îngerilor şi dimineaţa ridică semne de întrebare
de pe
umerii munţilor aproape
din
ochii izvoarelor departe
pustiite
sunt mirările, auzul şi argintul
2,
coboară
pietrele din copacul asurzitor
şi
vineţiu care îmi iese din piept
strigăt
tomnatec
de reînviere şi candoare
într-o
primăvară cu gust de sibilă
jertfită
unui prezent eratic
carnea
mă doare în îmbrăţişarea aerului verde
alergiile
mă respiră şi mă transformă
într-o
iederă care urcă peste ţipăt
lăsându-şi
pielea de clorofilă
şerpilor
şi umbrelor foşnitoare
3,
amintirile
mele sunt totul
oasele
carnea
şi zâmbetul
plânsul
şi frica oamenilor se păstrează în mine
într-un
purgatoriu fluid
ce-mi
formează conştiinţa
cei
pe care îi mai întâlnesc
în
stradă sau hârtie
sunt
goi strepeziţi şi neclari
suflete-n
hiat
din
acelaşi cuvânt
4,
şi
vine seara
când
mă întrebi ce am făcut azi
nimic
dar
absolut nimic
răspund
amintire
ce-ţi sunt
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu