de dincolo de apus urmărea
gâşte alambicate un pic zugrate
realitatea pâlpâia ca un neon defect
sunt mai tristă ca o clopotniţă părăsită de clopote
ziua nămiaza mare
spunea bătrâna lingând visul cu teatrul
ochilor întorşi invers cu actori neiertători
o rugă albă se desprindea din pleoape obosite de atâtea căderi
sunt mai orfană ca o rază de soare
zugrate - licenţă poetică
Pentru Momo, D-zeu să o odihnească!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu