O cină uşoară

Şi rostuiesc verbe spre soarele neapus
nu mă destram în descântec de ape peste luna sfioasă,
chiar nordul îşi îngroapă misterul între magneţii de pe frigiderul meu
cu două beri expirate şi o conservă de peşte umflată.
Mai ning cu bătăi de inimă într-o zi,
iau un puls arătătoarelor de ceas...
Mai las podul palmei peste adâncul privirii tale
din fotografia prinsă de frigider
(lângă chitanţe dulci, eongaz sau romtelecom)
şi îmi amintesc de curba sprâncenei tale -
scrumam jarul privirii în ea, fugeam de liniştea căprie,
luciul ochilor tăi.
Mă înduioşez de somnul legumelor în cămară
în timp ce-mi fac meniul pentru cină-
un pic de coapsă fulguită, vol au vent?
Strâmb gura şi cer
un mic dejun de seară.