Dinăuntru

plăpândă abia ţinîndu-se pe picioare

făptură suflet necules

rostogolită-n omătul roşu ars de  soare

sub limba lui de înţeles

primăvară cu ochii speriaţi

de aşteptările celor care o ucid

la naştere şi mult timp după aceea

primăvară rupând maluri şi nervi

metafore pe buzele  vinete

de ultimă suflare  

suflet tranzitoriu verbul meu

e ascult

urechea mi-e la pântecele tău

când mă naşti

întreb

dinăuntru