Copac

în apartamentul de deasupra mea s-a mutat

un cuplu de copaci

simpli mai de la ţară

stau înghesuiţi un pic mă gândesc

când ea întinde rufele frunze  îmi cad uneori în balcon

urc şi le duc înapoi

el e un simpatic cu o scorbură uriaşă

îmi spune hâtru

nu trebuia avem destule

atunci când au musafiri aceştia lasă în urmă

pământ şi păsări pe casa scării

femeia de serviciu are o zi grea

fumează două ţigări în plus

mai deschide un geam şi pentru păsările rătăcite

adună pământul şi-l duce acasă pentru flori

apoi sub mine s-a mai mutat o familie de copaci

m-au întrebat dacă pot să îşi lase copiii cu mine

sunt foarte ocupaţi şi nu mai răzbesc

am fost desigur de acord

e drept că îşi mai uită câte un copil

acum am câţiva copăcei care mă şoptesc  foşnind ,,tată”

şi eu le dau apă le mai schimb pământul

încet încet în apartamentele din scara mea

locuiesc  numai copaci

femeia de serviciu a renunţat de mult să mai vină

iar eu mă simt tot mai bine într-un ghiveci

copiii mei mă udă îmi schimbă pământul

tavanul e din ce în ce mai departe mai albastru

şi o pasăre mi s-a cuibărit pe ramuri