Principe

ai o stâncă şi-o stea

în privire de obicei mă iubeşti ca o nătângă

portocale ies din roţile maşinii care trage un contur pe cer

acum sunt ceva de ronţăit pilotul strigă mamă dar zâmbeşte

el crede că e ceva filmat încet incert inert ca o înflorire

groaznică pedală

mulţumesc iubită mamă vine din rărunchi

tu cu un ruj ce mi-l bag în cartuş

alături de alte gloanţe

şi te pot diversifica din lexeme în dilemă

tandră muză poezie

ai o stâncă şi o stea

cumva

iertate principe

prin viaţa mea