cloud

plângea caviarul în mine

mă împungea sub coaste să sughit

sticle sub renunţ ca o coastă de tigru

sub un iglu

ei limbajul meu supurat ca o rană

nevindecabilă o lipsă de căldură

familiară aripei mamei

plecată în cercuri concentrice

de-a moartea ne jucăm noi azi

sufletul îmi merge în cloud

când ai un link şi o parolă

reînvie-mă